Comunitatea de oameni săraci din Castelu
Comuna Castelu, județul Constanța
Comuna are două sate, Castelu și Nisipari, cu 5000 de locuitori, dintre care 1150 sub limita sărăciei (650 sunt copii). 200 de familii iau ajutor social. Majoritatea persoanelor sărace sunt în Castelu, în 3 zone compacte: Balta, Garoafelor, Ferma.
EDUCATIE
Majoritatea părinților săraci au zero clase, sunt intimidați de școală și au nevoie de ajutor să înscrie copiii. Copiii vorbesc acasă turcește și nu știu deloc românește când încep grădinița sau școala.
Unor părinți le e frică să își trimită copiii la grădiniță pentru că trebuie să traverseze drumul european (au murit doi copii). Altora le e frică să nu li se fure copiii (cu ambulanțele – mit local).
Adulții merg în Constanța la cerșit sau la colectat de plastic și fier vechi și de multe ori iau copiii mici cu ei, sau își lasă acasă copiii puțin mai mari să aibă grijă de frații lor, în loc să meargă la școală.
LOCUIRE
Când am început să lucrăm în Castelu în 2010, majoritatea caselor erau de chirpici, cu acoperișuri degradate, fără geamuri sau uși. Între timp, oamenii au început să plece în străinătate, și unele familii reușesc să își ridice case din bolțari, cu acoperiș de tablă și cu uși și geamuri din termopan.
ECHIPA LOCALĂ
Comuna Castelu are doi lucrători sociali, un asistent medical comunitar și un mediator școlar. Doar mediatorul școlar (Cadrie, în negru) e din comunitatea săracă și știe limba turcă, prin urmare este punctul principal de legătură al echipei locale cu familiile.
DESPRE „FIECARE COPIL ÎN GRĂDINIȚĂ” (FCG) ÎN CASTELU
2009: În august, în urma campaniei OvidiuRo, cu sloganul „Dacă ştii un copil care nu merge la şcoală suni la 116 111”, Antoneta Prodan, atunci directoarea școlii (acum viceprimar), a întrebat „Dar ce fac dacă ştiu 100 de copii?”.
În septembrie, OvidiuRo a inițiat o campanie de recrutare a copiilor din Castelu, pentru clasa întâi. S-a format o nouă clasă, într-o benzinărie abandonată. Clasa s-a mutat în școală anul următor, după ce Carrefour a sponsorizat finalizarea acoperișului din noua clădire a școlii.
2010: În februarie, începe recrutarea și înscrierea copiilor la grădiniță. În iulie, OvidiuRo lansează un concurs național de proiecte după modelul de bune practici de la Castelu (debutul FCG).
Sept 2010 – iunie 2013: FCG se desfășoară în grădinițele din Castelu și Nisipari. Numărul grupelor crește de la 5 la 9, iar cel al copiilor săraci care merg la grădiniță de la 80 la peste 140.
Sept 2013: Echipa locală renunță la FCG, în ciuda rezultatelor bune. În Castelu, grădinița revine la 5 grupe (3 dimineața, 2 după-amiaza). Majoritatea profesorilor din grădiniță au considerat că programul le îngreunează munca, deoarece (1) crește numărul copiilor săraci care frecventează – mulți nu știu românește, sunt educațional mult în urma celorlați copii care au de acasă noțiuni de bază, și vin la grădiniță murdari și (2) simt că părinții nu apreciază eforturile lor de a educa copiii.
DIRECȚII DE DEZVOLTARE
În luna mai, Reality Check și OvidiuRo au ajutat părinții să înscrie la grădiniță 20 de copii – o grupă nouă. Echipa locală va continua procesul de înscriere peste vară, pentru că nu erau acasă toți părinții.
Reality Check va ajuta comunitatea să asigure frecvența copiilor la grădiniță, prin:
– sprijin pentru asistenta medicală comunitară să înființeze o baie publică în fosta geamie;
– strângere de fonduri pentru o masă caldă zilnică pentru copiii săraci din grădiniță.
Primăria va face demersuri să obțină un microbuz școlar pentru copiii de grădiniță.
Școala va organiza, cu sprijinul OvidiuRo, un atelier de vară pentru 13 copii care nu au fost la grădiniță, dar urmează să înceapă clasa pregătitoare din septembrie.
